În perioada 25-31 mai 2019 se celebrează Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului (SELIC), şi se încheie cu Ziua Mondială Fără Tutun în data de 31 mai. Fumatul este de departe cea mai importantă cauză de cancer care poate fi prevenită. Cu ocazia campaniei, factorii politici europeni și publicul larg se angajează în diferite activități legate de sensibilizarea cu privire la prevenirea cancerului, accesul la tratament și sprijin pentru pacienții și supraviețuitorii cancerului.

În România, scopul campaniei este orientarea atenţiei populaţiei la modalităţile prin care putem preveni cancerul, prin intermediul alegerilor pe care le facem.

Dorim să promovăm CODUL EUROPEAN ÎMPOTRIVA CANCERULUI care cuprinde 12 căi de a vă reduce riscul apariţiei cancerului:

• Nu fumaţi!
• Eliminaţi fumatul acasă!
• Luaţi măsuri pentru a avea o greutate corporală normală!
• Fiţi activ fizic în viaţa de zi cu zi!
• Să aveţi o alimentaţie sănătoasă!
• Limitaţi consumul de alcool!
• Evitaţi expunerea exagerată la soare!
• Respectaţi instrucţiunile siguranţei în muncă pentru a vă proteja de substanţele cancerigene!
• Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dvs.!
• Pentru femei: dacă puteţi, alăptaţi-vă bebeluşul – iar în menopauză limitaţi utilizarea terapiei hormonale de substituţie!
• Asiguraţi participarea copiilor la programele de vaccinare pentru hepatita B (pentru nou-născuţi) şi virusul papiloma uman, HPV (pentru fete)!
• Participaţi la programele organizate de screening (depistare activă) pentru cancer colorectal (atât femei cât şi bărbaţi), iar femeile şi pentru cancerul de sân şi de col uterin!

Aproape jumătate din toate decesele datorate cancerului ar putea fi evitate dacă toată lumea ar urma recomandările!

Sub sloganul „Și cancerul poate fi prevenit!”, campania Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului își propune să crească nivelul de conștientizare asupra riscurilor de apariție a cancerului. Tema pentru anul 2019 este„Tinerii de astăzi previn cancerul prin obiceiuri sănătoase”.

• Aspecte cheie despre cancer:
• 9,6 milioane  de persoane mor prin cancer în fiecare an.
• Cel puțin o treime din cancerele frecvente sunt prevenibile.
• Cancerul este a doua cauză de deces în lume.
• 70% din decesele prin cancer apar în țările slab-spre-mediu dezvoltate.
• Până la 3,7 milioane vieți pot fi salvate anual prin implementarea cu resurse adecvate  a strategiilor de prevenire, depistare precoce și tratament al cancerelor.
• Costul economic anual al cancerului este estimat la 1,16 trilioane de dolari.

Campania națională de celebrare a evenimentului „Săptămâna Europeană de Luptă împotriva cancerului” îi cheamă pe toţi cei care au ceva de spus despre cum îşi vor trăi tinerii propriile vieţi – părinţi, profesori, profesionişti din sistemul sanitar, decidenţi – să ajute tinerii să facă alegeri sănătoase, alegeri care pot însemna un viitor fără cancer.  

• 

• 

• 

În data de 18 mai 2019 se celebrează Ziua Europeană împotriva Obezităţii (ZEIO) care este o platformă de campanie a Asociaţiei Europene pentru Studiul Obezităţii, cea mai importantă organizaţie europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezităţii. Cu ocazia ZEIO, comunităţile din sănătate, cele ale pacienţilor şi cele politice îşi adună forţele pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare în ceea ce priveşte obezitatea şi multe alte afecţiuni asupra cărora aceasta are impact.

ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfăşoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. Tema propusă pentru 2019 este: Împreună împotriva obezităţii, iar sloganul este: Să acţionăm pentru un viitor mai sănătos!

Scopul campaniei este creşterea numărului de persoane informate în privinţa riscurilor pentru sănătate pe care le prezintă supraponderea; în privinţa nutriţiei echilibrate precum şi a gradului de informare a profesioniştilor din sănătate asupra problematicii obezităţii şi metodelor de management al pacienţilor cu obezitate.

Mai multe rapoarte ştiinţifice au arătat că, în cazul în care obezitatea şi supragreutatea continuă să crească în ritmul alarmant de până acum, acest fenomen va afecta mai mult de jumătate din cetăţenii europeni până în anul 2030. în unele ţări, procentul ar putea ajunge la 90%.

Printre statele membre ale Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date, cele mai mici ponderi ale obezităţii în 2014 în rândul populaţiei cu vârsta de 18 ani şi peste, s-au înregistrat în România (9,4%) şi Italia, înainte de Olanda (13,3%), Belgia şi Suedia (ambele 14,0%). La polul opus al scalei, obezitatea a afectat mai mult de 1 din 4 dintre adulţii din Malta (26,0%), şi aproximativ 1 din 5, în Letonia (21,3%), Ungaria (21,2%), şi Estonia (20,4%). Urmărind evoluţia prevalenţei obezităţii la adulţi în România în perioada 1975-2016, se observă o tendinţă anuală de creştere a acesteia.

Obezitatea suprasolicită grav inima şi articulaţiile. Pentru a reveni la masa corporală normală, este nevoie de adoptarea unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie sănătoasă cu reducerea dulciurilor şi făinoaselor şi creşterea consumului de legume, zarzavaturi, salate; aport de lichide suficient (şi anume: apă în loc de răcoritoare); mişcare, exerciţiu fizic zilnic, mers pe jos; odihnă suficientă.

În data de 17 mai 2019 se celebrează  Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii; cu acest prilej dorim să atragem atenţia asupra acestei probleme de sănătate publică.

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o provocare globală de sănătate, dată fiind prevalenţa ridicată şi morbiditatea cardiovasculară şi renală asociată, fiind principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate la scară mondială, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Societăţii Internaţionale de Hipertensiune.

Se estimează că hipertensiunea arterială a fost responsabilă pentru 9,4 milioane de decese şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, pentru 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă, 13% dintre decese la scară mondială şi peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet.

În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. Numărul persoanelor cu HTA a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008, şi ca urmare a procesului de creştere a populaţiei, şi a fenomenului de îmbătrânire se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025.

În România a fost derulat în anul 2016 studiul SEPHAR III care a relevat o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Conform studiului, 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiau că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 cetăţeni români cu hipertensiune arterială nu este conştient de această condiţie, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate care să asigure controlul eficient al afecţiunii.

În ultimii ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale arată o îmbunătăţire semnificativă, crescând succesiv, de la 44,3% în anul 2005 (SEPHAR I), 69,55% în 2012 (SEPHAR II), la 80,9% în anul 2016 (SEPHAR III).

România rămâne totuşi în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele studiului SEPHAR III confirmă că HTA, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale.

În prezent, eforturile se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung.

Sloganul Zilei Mondiale este:

Cunoaşte-ţi valorile presiunii arteriale!

Este bine să profităm de orice ocazie de a ne măsura tensiunea arterială, cu prilejul unei consultaţii medicale de rutină, să participăm la acţiuni medicale de măsurarea gratuită a tensiunii, sau chiar să avem tensiometru acasă şi să ne verificăm adesea valorile. Hipertensiunea începe de la valori de 140 / 90. Tensiunea arterială neglijată, dacă nu este adusă la valori normale cu ajutorul tratamentului, poate afecta serios vasele mici de sânge în ochi, creier, inimă, rinichi, cu consecinţe foarte grave. Acest lucru se întâmplă chiar dacă tensiunea arterială este doar puţin ridicată şi nu este resimţită de pacient ca o stare de rău, de aceea HTA este considerat un fel de ucigaş tăcut. O criză hipertensivă, cu valori foarte ridicate poate duce la fenomene acute posibil fatale, HTA fiind factor de risc major pentru boala coronariană şi accidentele vasculare cerebrale.

Cunoaşteţi-vă riscurile să puteţi acţiona împotriva lor, pentru a vă menţine sănătatea!