În data de 18 mai 2019 se celebrează Ziua Europeană împotriva Obezităţii (ZEIO) care este o platformă de campanie a Asociaţiei Europene pentru Studiul Obezităţii, cea mai importantă organizaţie europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezităţii. Cu ocazia ZEIO, comunităţile din sănătate, cele ale pacienţilor şi cele politice îşi adună forţele pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare în ceea ce priveşte obezitatea şi multe alte afecţiuni asupra cărora aceasta are impact.

ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfăşoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. Tema propusă pentru 2019 este: Împreună împotriva obezităţii, iar sloganul este: Să acţionăm pentru un viitor mai sănătos!

Scopul campaniei este creşterea numărului de persoane informate în privinţa riscurilor pentru sănătate pe care le prezintă supraponderea; în privinţa nutriţiei echilibrate precum şi a gradului de informare a profesioniştilor din sănătate asupra problematicii obezităţii şi metodelor de management al pacienţilor cu obezitate.

Mai multe rapoarte ştiinţifice au arătat că, în cazul în care obezitatea şi supragreutatea continuă să crească în ritmul alarmant de până acum, acest fenomen va afecta mai mult de jumătate din cetăţenii europeni până în anul 2030. în unele ţări, procentul ar putea ajunge la 90%.

Printre statele membre ale Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date, cele mai mici ponderi ale obezităţii în 2014 în rândul populaţiei cu vârsta de 18 ani şi peste, s-au înregistrat în România (9,4%) şi Italia, înainte de Olanda (13,3%), Belgia şi Suedia (ambele 14,0%). La polul opus al scalei, obezitatea a afectat mai mult de 1 din 4 dintre adulţii din Malta (26,0%), şi aproximativ 1 din 5, în Letonia (21,3%), Ungaria (21,2%), şi Estonia (20,4%). Urmărind evoluţia prevalenţei obezităţii la adulţi în România în perioada 1975-2016, se observă o tendinţă anuală de creştere a acesteia.

Obezitatea suprasolicită grav inima şi articulaţiile. Pentru a reveni la masa corporală normală, este nevoie de adoptarea unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie sănătoasă cu reducerea dulciurilor şi făinoaselor şi creşterea consumului de legume, zarzavaturi, salate; aport de lichide suficient (şi anume: apă în loc de răcoritoare); mişcare, exerciţiu fizic zilnic, mers pe jos; odihnă suficientă.

În data de 17 mai 2019 se celebrează  Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii; cu acest prilej dorim să atragem atenţia asupra acestei probleme de sănătate publică.

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o provocare globală de sănătate, dată fiind prevalenţa ridicată şi morbiditatea cardiovasculară şi renală asociată, fiind principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate la scară mondială, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Societăţii Internaţionale de Hipertensiune.

Se estimează că hipertensiunea arterială a fost responsabilă pentru 9,4 milioane de decese şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, pentru 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă, 13% dintre decese la scară mondială şi peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet.

În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. Numărul persoanelor cu HTA a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008, şi ca urmare a procesului de creştere a populaţiei, şi a fenomenului de îmbătrânire se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025.

În România a fost derulat în anul 2016 studiul SEPHAR III care a relevat o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Conform studiului, 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiau că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 cetăţeni români cu hipertensiune arterială nu este conştient de această condiţie, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate care să asigure controlul eficient al afecţiunii.

În ultimii ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale arată o îmbunătăţire semnificativă, crescând succesiv, de la 44,3% în anul 2005 (SEPHAR I), 69,55% în 2012 (SEPHAR II), la 80,9% în anul 2016 (SEPHAR III).

România rămâne totuşi în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele studiului SEPHAR III confirmă că HTA, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale.

În prezent, eforturile se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung.

Sloganul Zilei Mondiale este:

Cunoaşte-ţi valorile presiunii arteriale!

Este bine să profităm de orice ocazie de a ne măsura tensiunea arterială, cu prilejul unei consultaţii medicale de rutină, să participăm la acţiuni medicale de măsurarea gratuită a tensiunii, sau chiar să avem tensiometru acasă şi să ne verificăm adesea valorile. Hipertensiunea începe de la valori de 140 / 90. Tensiunea arterială neglijată, dacă nu este adusă la valori normale cu ajutorul tratamentului, poate afecta serios vasele mici de sânge în ochi, creier, inimă, rinichi, cu consecinţe foarte grave. Acest lucru se întâmplă chiar dacă tensiunea arterială este doar puţin ridicată şi nu este resimţită de pacient ca o stare de rău, de aceea HTA este considerat un fel de ucigaş tăcut. O criză hipertensivă, cu valori foarte ridicate poate duce la fenomene acute posibil fatale, HTA fiind factor de risc major pentru boala coronariană şi accidentele vasculare cerebrale.

Cunoaşteţi-vă riscurile să puteţi acţiona împotriva lor, pentru a vă menţine sănătatea!

În conformitate cu prevederile art. 108 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 679/2017 din 19 iunie 2017 pentru aprobarea Statutului Colegiului Fizioterapeuţilor din România, În data de 05.10.2017 a fost adoptat Regulamentul electoral pentru constituirea legală a primelor organe de conducere ale Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Pentru informarea persoanelor interesate, vă punem la dispoziţie Regulamentul electoral şi Anexele 1 – 2 ataşate prezentei.