În fiecare an, pe 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) celebrează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), fiind o oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, precum și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă. Campania cheamă la acțiune toți factori decidenți, susținând politicile eficiente de reducere a consumului de tutun și activarea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului.

În 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun.

Tema ZMFT din acest an, Tutunul și bolile pulmonare, focalizează pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătății pulmonare, fiind factor de risc pentru apariţia cancerului şi bolilor respiratorii cronice, și agravând starea pacienţilor cu tuberculoză.

Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar. Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt factori de risc pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități este exacerbat de fumat, alături de astmogenii ocupaționali. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice.

La nivel mondial, în 2015, un număr de 3,2 milioane de persoane au decedat din cauza BPOC, în timp ce 400 000 de persoane au decedat din cauza astmului.

În Regiunea Euro-OMS, 650 000 de persoane mor anual din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 în urma fumatului pasiv.

Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea fumului de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale aparatului respirator. În 2012, cca. 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condițiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570 000 au fost cauzate de infecțiile respiratorii. Aproximativ jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător.

România raportează în anii recenți o prevalență a fumătorilor curenți de 27,2% din populaţia de vârstă peste15 ani în 2014, ceea ce o situează între statele europene cu nivel mediu al prevalenţei fumatului. Cel mai recent studiu (Ancheta stării de sănătate prin interviu), realizat de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că 1/4 din populația rezidentă de vârstă peste 15 ani fumează, 19,6% dintre aceştia fiind fumători zilnici. Tot în 2014, studiul Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) a evidențiat un consum curent de tutun (cel puțin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniți, de 19,3% la băieți și de 16,7% la fete, diferența procentuală între băieții și fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparație cu elevii cu vârsta de 13 ani la care prevalența era de 9,6% la băieți și de 6% în rândul fetelor. S-a observat că procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.

La adulţi există diferenţe mari între bărbaţi: 40,8% şi femei: 22%. Ne îngrijorează faptul că la vârsta adolescenţei este o tendinţă de creştere semnificativă a numărului fetelor fumătoare.

În România în 2017, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6231: toate aceste persoane ar fi putut să mai trăiască, sănătoşi şi cu capacitate bună de muncă dacă ar fi evitat capcana fumatului. Invităm populaţia, reprezentanţii tuturor categoriilor de vârstă, să se alăture la scopul Zilei Mondiale: reducerea poverii de dizabilitate și moarte prematură în urma bolilor pulmonare legate în măsură semnificativa de fumat.

• 

• 

• 

• 

În perioada 25-31 mai 2019 se celebrează Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului (SELIC), şi se încheie cu Ziua Mondială Fără Tutun în data de 31 mai. Fumatul este de departe cea mai importantă cauză de cancer care poate fi prevenită. Cu ocazia campaniei, factorii politici europeni și publicul larg se angajează în diferite activități legate de sensibilizarea cu privire la prevenirea cancerului, accesul la tratament și sprijin pentru pacienții și supraviețuitorii cancerului.

În România, scopul campaniei este orientarea atenţiei populaţiei la modalităţile prin care putem preveni cancerul, prin intermediul alegerilor pe care le facem.

Dorim să promovăm CODUL EUROPEAN ÎMPOTRIVA CANCERULUI care cuprinde 12 căi de a vă reduce riscul apariţiei cancerului:

• Nu fumaţi!
• Eliminaţi fumatul acasă!
• Luaţi măsuri pentru a avea o greutate corporală normală!
• Fiţi activ fizic în viaţa de zi cu zi!
• Să aveţi o alimentaţie sănătoasă!
• Limitaţi consumul de alcool!
• Evitaţi expunerea exagerată la soare!
• Respectaţi instrucţiunile siguranţei în muncă pentru a vă proteja de substanţele cancerigene!
• Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dvs.!
• Pentru femei: dacă puteţi, alăptaţi-vă bebeluşul – iar în menopauză limitaţi utilizarea terapiei hormonale de substituţie!
• Asiguraţi participarea copiilor la programele de vaccinare pentru hepatita B (pentru nou-născuţi) şi virusul papiloma uman, HPV (pentru fete)!
• Participaţi la programele organizate de screening (depistare activă) pentru cancer colorectal (atât femei cât şi bărbaţi), iar femeile şi pentru cancerul de sân şi de col uterin!

Aproape jumătate din toate decesele datorate cancerului ar putea fi evitate dacă toată lumea ar urma recomandările!

Sub sloganul „Și cancerul poate fi prevenit!”, campania Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului își propune să crească nivelul de conștientizare asupra riscurilor de apariție a cancerului. Tema pentru anul 2019 este„Tinerii de astăzi previn cancerul prin obiceiuri sănătoase”.

• Aspecte cheie despre cancer:
• 9,6 milioane  de persoane mor prin cancer în fiecare an.
• Cel puțin o treime din cancerele frecvente sunt prevenibile.
• Cancerul este a doua cauză de deces în lume.
• 70% din decesele prin cancer apar în țările slab-spre-mediu dezvoltate.
• Până la 3,7 milioane vieți pot fi salvate anual prin implementarea cu resurse adecvate  a strategiilor de prevenire, depistare precoce și tratament al cancerelor.
• Costul economic anual al cancerului este estimat la 1,16 trilioane de dolari.

Campania națională de celebrare a evenimentului „Săptămâna Europeană de Luptă împotriva cancerului” îi cheamă pe toţi cei care au ceva de spus despre cum îşi vor trăi tinerii propriile vieţi – părinţi, profesori, profesionişti din sistemul sanitar, decidenţi – să ajute tinerii să facă alegeri sănătoase, alegeri care pot însemna un viitor fără cancer.  

• 

• 

•