În fiecare an, pe 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) celebrează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), fiind o oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, precum și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă. Campania cheamă la acțiune toți factori decidenți, susținând politicile eficiente de reducere a consumului de tutun și activarea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului.

În 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun.

Tema ZMFT din acest an, Tutunul și bolile pulmonare, focalizează pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătății pulmonare, fiind factor de risc pentru apariţia cancerului şi bolilor respiratorii cronice, și agravând starea pacienţilor cu tuberculoză.

Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar. Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt factori de risc pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități este exacerbat de fumat, alături de astmogenii ocupaționali. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice.

La nivel mondial, în 2015, un număr de 3,2 milioane de persoane au decedat din cauza BPOC, în timp ce 400 000 de persoane au decedat din cauza astmului.

În Regiunea Euro-OMS, 650 000 de persoane mor anual din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 în urma fumatului pasiv.

Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea fumului de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale aparatului respirator. În 2012, cca. 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condițiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570 000 au fost cauzate de infecțiile respiratorii. Aproximativ jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător.

România raportează în anii recenți o prevalență a fumătorilor curenți de 27,2% din populaţia de vârstă peste15 ani în 2014, ceea ce o situează între statele europene cu nivel mediu al prevalenţei fumatului. Cel mai recent studiu (Ancheta stării de sănătate prin interviu), realizat de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că 1/4 din populația rezidentă de vârstă peste 15 ani fumează, 19,6% dintre aceştia fiind fumători zilnici. Tot în 2014, studiul Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) a evidențiat un consum curent de tutun (cel puțin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniți, de 19,3% la băieți și de 16,7% la fete, diferența procentuală între băieții și fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparație cu elevii cu vârsta de 13 ani la care prevalența era de 9,6% la băieți și de 6% în rândul fetelor. S-a observat că procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.

La adulţi există diferenţe mari între bărbaţi: 40,8% şi femei: 22%. Ne îngrijorează faptul că la vârsta adolescenţei este o tendinţă de creştere semnificativă a numărului fetelor fumătoare.

În România în 2017, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6231: toate aceste persoane ar fi putut să mai trăiască, sănătoşi şi cu capacitate bună de muncă dacă ar fi evitat capcana fumatului. Invităm populaţia, reprezentanţii tuturor categoriilor de vârstă, să se alăture la scopul Zilei Mondiale: reducerea poverii de dizabilitate și moarte prematură în urma bolilor pulmonare legate în măsură semnificativa de fumat.

• 

• 

• 

•